Înrobitea Omenirii … si prin criza economica. Autor „Committee of 300″…?


Am început cu o întrebare simplă…

Ce este criza economică mondială?

Acum 5 ani lua naștere oficial criza mondială. In dimineața zilei de 9 august 2007 banca franceză BNP Paribas își suspenda tranzacțiile cu trei din fondurile sale care aveau părți în niște asa-zise „subprimes” americane. Creditele imobiliare toxice aveau să devină repede celebre fiind la originea declanșării celei mai grave crize economico-financiare din ultimii 80 de ani. Intervenția băncilor centrale din lumea întreaga pentru a injecta capital – 330 de miliarde de dolari în doar câteva zile după data de 9 august – și a evita paralizia piețelor interbancare nu va pune capăt degringoladei decât parțial. Criza bancară, devenită una economică, este departe de a fi terminată 5 ani mai târziu.

Epicentrul crizei a fost America, unde iresponsabilitatea bàncilor – la originea celebrelor „subprimes” – va fi luni de zile aràtatà cu degetul dupà acea zi de august 2007. Punctul culminant al crizei bancare va fi atins dealtfel în septembrie 2008, când una dintre cele mai respectate bànci de pe Wall Street, Lehman Brothers, este làsatà sà dea faliment. Sistemul bancar mondial va fi totusi salvat gratie ajutorului masiv adus de diversele state, în particular si multumità mobilizàrii grupului G20. Summiturile acestor 20 de principale economii din lume au încercat, mai ales la începutul crizei, sà propunà ambitioase reforme ale guvernantei mondiale pentru a refonda capitalismul. Intâlnirile succesive de la Washington, Londra, Pittsburgh, Toronto, Seul si Cannes, anul trecut, vor da tot mai putine rezultate concrete.

Odată trecută marea frică, interesele particulare au revenit în joc: disensiunile între țările capitaliste, incapacitatea europenilor de a-și rezolva problema datoriilor, supralicitarea statelor emergente, nimic din toate acestea nu a ajutat la găsirea unui numitor comun, ba dimpotrivă. Discuțiile devin tot mai interminabile iar rezultatele lipsesc. Intre timp, criza acelor „subprimes” se va transforma treptat într-una tot mai acută a datorilor suverane, iar în acest caz, epicentrul nu se va mai afla de partea ceealaltă a Atlanticului, ci aici pe bătrânul continent, în Europa monedei unice, unde programele de cheltuieli publice pentru a evita recesiunea mondială au fragilizat economiile țărilor industrializate. Amploarea crizei declanșată în urmă cu 5 ani a obligat instituțiile financiare să-și regândească strategia de intervenție, exemplul cel mai concret fiind astăzi Banca Centrală Europeană de care se agată toată lumea și care a căpătat un rol inconturnabil. Poate că aceasta a fost o strategie?

Toată lumea a înțeles că instituția cu sediul la Frankfurt este singura în măsură să sprijine și să salveze zona euro. Cu toate acestea, criza datoriilor a scos în evidentà faliile, slàbiciunile monedei unice europene. Lipsa de comptetitivitate a tàrilor din sudul Europei, datoriile publice enorme ale unora dintre actori si regulile bancae, limitate la nivel national, sunt în opinia specialistilor cei trei factori care diminueazà forta monedei euro.Consecinte spectaculoase ale crizei economice mondiale s-au remarcat si pe scenele politice ale diverselor tàri. Partide sau lideri la putere în aceastà perioadà au fost màturati: Gordon Brown, Geoges Papandreou, Silvio Berlusconi, José Luis Zapatero si Nicolas Sarkozy nu au scàpat de verdictul alegàtorilor. Criza continuà sà afecteze si azi mai toate statele, este deci departe de a fi terminata, iar întrebàrile persistà. In particular, ne spune editorialistul de la Les Echos, cea referitoare la fiabilitatea lumii capitaliste asa cum s-a dezvoltat ea din anii 80 si pânà acum. O certitudine se impune aici si anume cà o anumità formà de globalizare fàrà nicio regulà nu poate exista.

Cei care cred că statele sunt inutile ba uneori chiar nocive s-au înșelat…

 Ani mai târziu, după acel 9 august 2007, criza continuă mai peste tot: în SUA relansarea serioasă se lasă așteptată, americanii descoperă somajul de lungă durată, iar în Franta se anticipeazà déjà o nouă recesiune după cea din 2009.

 CINE ESTE RESPONSABIL?

Adepții teoriei conspirației consideră că au răspunsul…

Comitetul celor 300

Comitetul celor 300 este SINGURA  ierarhie de putere organizată din lume care transcende toate guvernele şi indivizii, oricât de puternici şi de siguri pe sine s-ar crede. Acesta acoperă finanţele, domeniul apărării şi partidele politice de toate coloraturile şi orientările. Nu există nici o entitate pe care Comitetul să n-o poată depista şi controla, inclusiv religiile organizate ale lumii. Iar Coroana Britanică pare a fi punctul său de control.

Committee 300 Scheme

 Cu mult timp în urmă, Comitetul celor 300 a decretat că va exista o lume mai mică – mult mai mică – şi mai bună, adică ideea lor despre ceea ce ar constitui o lume mai bună. Miliardele de consumatori inutili care devorează resursele naturale sărăcite trebuie să fie decimate.

Această măsură a presupus un atac împotriva creştinismului, dezintegrarea lentă, dar sigură, a naţiunilor-state industrializate, distrugerea a sute de milioane de oameni, denumiţi de Comitetul celor 300 „surplus demografic” şi înlăturarea oricărui lider care îndrăznea să stea în calea planificării globale a Comitetului pentru atingerea obiectivelor asumate.
Există cel puţin 40 de „birouri de ramură” cunoscute ale Comitetului celor 300. Odată ce vom studia acest sistem, ne va fi mai uşor să înţelegem cum poate acţiona cu atâta succes un singur corp conspirativ central şi de ce nicio putere de pe Pământ nu-i poate respinge atacul contra celor mai elementare baze ale unei lumi civilizate şi progresiste, bazată pe libertatea individului.
Se pare ca harta dominării resurselor este ilustrata mai jos.
Resources Distribution
1. Un Guvern Mondial Unic / O Nouă Ordine Mondială, cu o biserică unificată şi un sistem monetar unitar, toate aflate sub controlul lor. Puţini oameni sunt conştienţi că Guvernul Mondial Unic a început să-şi înfiinţeze „biserica” în anii 1920-1930, dându-şi seama că nevoia de o credinţă religioasă, inerentă umanităţii, trebuia să aibă un debuşeu; prin urmare, au conceput un corp „bisericesc” care să canalizeze acea credinţă în direcţia pe care ei o doreau.
2. Distrugerea completă a oricărei identităţi şi mândrii naţionale.
3. Distrugerea religiei şi, mai cu seamă, a celei creştine, cu o singură excepţie: propria lor creaţie, menţionată mai sus.
4. Dominaţia asupra absolut tuturor persoanelor, prin mijloacele de control al minţii şi cu ajutorul a ceea ce Brezinzski numea „tehnotronică”, spre a crea roboţi umani şi un sistem dictatorial pe lângă care Teroarea Roşie a lui Felix Dzerzinski va părea un joc de copii.
5. Stoparea  oricărei industrializări şi a producerii de energie electrică generată nuclear, în „societatea post-industrială cu creştere zero” cum o numesc ei. Vor face excepţie industriile computerelor şi serviciilor. Industriile rămase în Statele Unite vor fi exportate în ţări ca Mexicul – unde se găseşte din abundenţă mână de lucru de tip sclavagist. Indivizii neangajabili în urma distrugerii celorlalte industrii ar deveni dependenţi de opiu, heroină sau cocaină în procesul  de eliminare pe care-l cunoaştem azi sub denumirea de Global 2000.
6. Legalizarea drogurilor şi a pornografiei.
7. Depopularea marilor oraşe, conform experimentului executat de regimul lui Pol-Pot în Cambodgia. E interesant de observat că planurile genocide ale lui Pol-Pot au fost concepute în Statele-Unite, de către una dintre fundaţiile  de cercetare ale Clubului de la Roma. La fel de interesant este că în prezent Comitetul încearcă să-i readucă la putere în Cambodgia pe măcelarii lui Pol-Pot.
8. Suprimarea oricărei dezvoltări ştiinţifice, cu excepţia celor considerate oportune de către Comitet. O atenţie specială este acordată stopării utilizării energiei nucleare în scopuri paşnice. Experimentele cu fuziunea nucleară sunt deosebit de înfierate, dispreţuite şi ridiculizate actualmente de Comitet şi de şacalii presei. Dezvoltarea flăcării de fuziune ar spulbera în cele patru vânturi concepţia de „limitare a resurselor naturale” inventată de Comitet. O flacără de fuziune folosită corect poate crea resurse naturale nelimitate, din cele mai banale substanţe. Întrebuinţările flăcării de fuziune sunt nenumărate şi ar aduce câştig omenirii într-o manieră pe care deocamdată publicul nu poate nici măcar s-o conceapă.
9. Prin intermediul războaielor controlate, în ţările avansate, şi prin foamete şi epidemii în statele Lumii a Treia, s-ar crea posibilitatea suprimării unui număr de trei miliarde de oameni – aşa-numiţii „mâncători inutili”. Comitetul celor 300 l-a angajat pe Cyrus Vance să scrie o lucrare pe această temă, căutând cea mai eficientă cale de producere a unui asemenea genocid. Textul a fost predat sub titlul „Raportul Global 2000”, fiind apoi acceptat şi aprobat pentru punerea în aplicare, de către Preşedintele Carter, pentru şi în folosul guvernului Statelor-Unite, ca şi de către Edwin Muskie, pe atunci Secretar de Stat. Conform termenilor Raportului Global 2000, populaţia Statelor Unite se va reduce până în anul 2050, cu o sută de milioane de oameni.
10. Demoralizarea lucrătorilor din clasa muncitoare, prin provocarea şomajului în masă. Pe măsură ce locurile de muncă se împuţinează, din cauza politicii post-industriale de creştere zero introdusă de Consiliul de la Roma, muncitorii demoralizaţi şi descurajaţi vor recurge la alcool şi droguri. Tineretul va fi încurajat, cu ajutorul muzicii rock şi al drogurilor, să se revolte împotriva stării de fapt, astfel subminând şi în cele din urmă distrugând unitatea familială. În această privinţă, Comitetul celor 300 a însărcinat Institutul Tavistock să pregătească un plan de punere în aplicare a acestei strategii. Tavistock, prin Centrul de Cercetări Stanford, a dus proiectul la îndeplinire, sub direcţia profesorului Willis Harmon. Ulterior, acest proiect a ajuns să fie cunoscut sub denumirea de „Conspiraţia Acvatică”.
11. Împiedicarea oamenilor de pretutindeni să-şi hotărască singuri destinele, cu ajutorul crizelor artificiale succesive, urmate de „administrarea” lor. Acest fenomen va deruta şi va demoraliza populaţia, în măsura în care, de pe urma confruntării cu prea multe posibilităţi ambigue, va rezulta o stare de apatie pe scară generalizată. În cazul Statelor Unite există deja o agenţie de administrare a crizelor. Se numeşte Federal Emergency Management Agency (FEMA) – Agenţia Federală de Administrare a Urgenţelor.
12. Introducerea de noi culte şi stimularea în continuare a celor existente, inclusiv gangsterii „muzicii” rock, ca scârboasa şi degenerata formaţie „Rolling Stones” a lui Mick Jagger (o bandă de gangsteri foarte dragă Nobilimii Negre europene) şi a tuturor grupurilor rock create de Tavistock, începând cu „The Beatles”.
13. Continuarea construirii cultului fundamentalismului creştin fondat de Darby, sluga Companiei Britanice din India de Est, în detrimentul creştinismului.
14. Insistenţa pentru răspândirea cultelor religioase, ca Frăţia Musulmană, Fundamentalismul Islamic, Sikh şi desfăşurarea de experimente din categoria crimelor lui Jim Jones şi a „ Fiului lui Sam”. Merită să remarcăm că răposatul Ayatollah Khomeini  a fost o creaţie a Diviziei a VI de Informaţii Militare din Intelligence Service, cunoscută ca MI6.
15. Exportarea ideilor de „eliberare religioasă” în întreaga lume, pentru a submina toate religiile existente, dar în special religia creştină. Aceasta a început cu „Teologia Iezuită de Eliberare” care a dus la căderea familiei Somoza în Nicaragua, apoi cu „războiul civil”de douăzeci şi cinci de ani din El Salvador, apoi alte astfel de acţiuni în Costa Rica, Honduras, etc.
În aşa-zisa teologie a eliberării e implicată foarte activ Misiunea Mary Knoll, de orientare comunistă. Aşa se explică atenţia mediatică extensivă acordată uciderii a patru dintre aşa-numitele călugăriţe ale lui Mary Knoll în El Salvador, acum câţiva ani. Cele patru călugăriţe erau agente subversive comuniste, iar activităţile lor fuseseră dovedite cu documente de guvernul statului El Salvador. Mass-media audio-vizuale din Statele-Unite au refuzat să acorde spaţiu de tipar sau de emisie multitudinii de documente aflate în posesia guvernului salvadorian, documente ce dovedeau ce anume făceau călugăriţele Misiunii Mary Knoll în acea ţară. Mary Knoll acţionează în multe ţări şi joacă un rol hotărâtor în aducerea comunismului la putere în Rhodesia, Mozambic, Angola şi Africa de Sud.

16. Provocarea unui colaps complet al economiilor mondiale şi generarea haosului politic total.

17. Preluarea controlului asupra tuturor politicilor interne şi externe ale Statelor Unite.

18. Sprijinirea la maximum a instituţiilor supranaţionale, ca Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca de Acorduri Internaţionale (BAI), Curtea Mondială şi, în măsura posibilului, reducerea eficienţei instituţiilor naţionale şi locale, prin eliminarea lor treptată sau prin aducerea lor sub umbrela Naţiunilor Unite.

 

19. Penetrarea şi subminarea tuturor guvernelor, acţionând, în continuare, din interiorul lor, pentru a distruge suveranitatea naţională şi integritatea naţiunilor pe care le reprezintă.
20. Organizarea unui aparat terorist de amplitudine mondială şi negocierea cu teroriştii ori de câte ori au loc acţiuni teroriste. Să ne reamintim că Bettino Craxi a fost cel care a convins guvernele italian şi american să negocieze cu răpitorii din Brigăzile Roşii ai primului ministru Aldo-Moro şi ai Generalului Dozier. Ca un apropo, Generalul Dozier a primit ordine să nu vorbească despre ceea ce i s-a întâmplat. Dacă rupe tăcerea, şi din el se va face „un exemplu îngrozitor”, la fel cum a procedat Kissinger cu Aldo Moro, Ali Bhutto şi Generalul Zia ul Haq.
21. Preluarea sub control a învăţământului, cu intenţia şi scopul de a-l distruge complet şi definitiv.
În mod alarmant, o mare parte dintre aceste planuri globale ale conspiratorilor au fost deja realizate ori sunt pe cale să se îndeplinească. Cu fonduri nelimitate, cu câteva sute de grupuri de gândire şi mii de ingineri sociali, cu controlul asupra mass-media, băncilor şi majorităţii guvernelor devenit aproape o realitate, putem vedea că ne confruntăm cu o problemă de proporţii imense.

Bibiliografie
•      What Really Happened in Iran (Ce s-a întâmplat de fapt în Iran) de John Coleman, 1985
•      The New Conspiracy Reader de Al Hidell şi Joan d’Arc, Citadel Press, Hensigton Publishing Corporation, 1999
•      Conspiraţii, asasinate şi atentate celebre, de Victor Duţă, editura Ştefan, 2005
•      Mâna lungă a conspiraţiei, Wilhelm von Angelsdorf, editura Antet, 2005
•      The 60 Greatest Conspiracies of All Time (Cele mai mari 60 de cosnpiraţii ale tuturor timpurilor), de Jonathan Vankin şi John Wahlen, 1996

Lista Membrilor din asa zisul” Committee of 300″

Abdullah II, King of Jordan
Abramovich, Roman
Ackermann, Josef
Adeane, Edward
Agius, Marcus
Ahtisaari, Martti
Akerson, Daniel
Albert II, King of Belgium
Alexander, Crown Prince of Yugoslavia
Amato, Giuliano
Anderson, Carl A.
Andreotti, Giulio
Andrew, Duke of York
Anne, Princess Royal
Anstee, Nick
Ash, Timothy Garton
Astor, William Waldorf
Aven, Pyotr
Balkenende, Jan Peter
Ballmer, Steve
Balls, Ed
Barroso, José Manuel
Beatrix, Queen of the Netherlands
Belka, Marek
Bergsten, C. Fred
Berlusconi, Silvio
Bernake, Ben
Bernstein, Nils
Berwick, Donald
Bildt, Carl
Bischoff, Sir Winfried
Blair, Tony
Blankfein, Lloyd
Blavatnik, Leonard
Bloomberg, Michael
Bolkestein, Frits
Bolkiah, Hassanal
Bonello, Michael C
Bonino, Emma
Boren, David L.
Borwin, Duke of Mecklenburg
Bronfman, Charles
Bronfman, Edgar Jr.
Bruton, John
Brzezinski, Zbigniew
Budenberg, Robin
Buffet, Warren
Bush, George HW
Cameron, David
Camilla, Duchess of Cornwall
Cardoso, Fernando Henrique
Carington, Peter
Carl XVI Gustaf, King of Sweden
Carlos, Duke of Parma
Carney, Mark
Carroll, Cynthia
Caruana, Jaime
Castell, Sir William
Chan, Anson
Chan, Margaret
Chan, Norman
Charles, Prince of Wales
Chartres, Richard
Chiaie, Stefano Delle
Chipman, Dr John
Chodiev, Patokh
Christoph, Prince of Schleswig-Holstein
Cicchitto, Fabrizio
Clark, Wesley
Clarke, Kenneth
Clegg, Nick
Clinton, Bill
Cohen, Abby Joseph
Cohen, Ronald
Cohn, Gary
Colonna di Paliano, Marcantonio, Duke of Paliano
Constantijn, Prince of the Netherlands
Constantine II, King of Greece
Cooksey, David
Cowen, Brian
Craven, Sir John
Crockett, Andrew
Dadush, Uri
D’Aloisio, Tony
Darling, Alistair
Davies, Sir Howard
Davignon, Étienne
Davis, David
de Rothschild, Benjamin
de Rothschild, David René
de Rothschild, Evelyn
de Rothschild, Leopold
Deiss, Joseph
Deripaska, Oleg
Dobson, Michael
Draghi, Mario
Du Plessis, Jan
Dudley, William C.
Duisenberg, Wim
Edward, Duke of Kent
Edward, Earl of Wessex
Elizabeth II, Queen of the United Kingdom
Elkann, John
Emanuele, Vittorio, Prince of Naples
Ernst August, Prince of Hanover
Feldstein, Martin
Festing, Matthew
Fillon, François
Fischer, Heinz
Fischer, Joschka
Fischer, Stanley
FitzGerald, Niall
Franz, Duke of Bavaria
Fridman, Mikhail
Friso, Prince of Orange-Nassau
Gates, Bill
Geidt, Christopher
Geithner, Timothy
Georg Friedrich, Prince of Prussia
Gibson-Smith, Dr Chris
Gorbachev, Mikhail
Gore, Al
Gotlieb, Allan
Green, Stephen
Greenspan, Alan
Grosvenor, Gerald, 6th Duke of Westminster
Gurría, José Ángel
Hague, William
Hampton, Sir Philip
Hans-Adam II, Prince of Liechtenstein
Harald V, King of Norway
Harper, Stephen
Heisbourg, François
Henri, Grand Duke of Luxembourg
Hildebrand, Philipp
Hills, Carla Anderson
Holbrooke, Richard
Honohan, Patrick
Howard, Alan
Ibragimov, Alijan
Ingves, Stefan
Isaacson, Walter
Juan Carlos, King of Spain
Jacobs, Kenneth M.
Julius, DeAnne
Juncker, Jean-Claude
Kenen, Peter
Kerry, John
King, Mervyn
Kinnock, Glenys
Kissinger, Henry
Knight, Malcolm
Koon, William H. II
Krugman, Paul
Kufuor, John
Lajolo, Giovanni
Lake, Anthony
Lambert, Richard
Lamy, Pascal
Landau, Jean-Pierre
Laurence, Timothy
Leigh-Pemberton, James
Leka, Crown Prince of Albania
Leonard, Mark
Levene, Peter
Leviev, Lev
Levitt, Arthur
Levy, Michael
Lieberman, Joe
Livingston, Ian
Loong, Lee Hsien
Lorenz of Belgium, Archduke of Austria-Este
Louis Alphonse, Duke of Anjou
Louis-Dreyfus, Gérard
Mabel, Princess of Orange-Nassau
Mandelson, Peter
Manning, Sir David
Margherita, Archduchess of Austria-Este
Margrethe II, Queen of Denmark
Martínez, Guillermo Ortiz
Mashkevitch, Alexander
Massimo, Stefano, Prince of Roccasecca dei Volsci
Massimo-Brancaccio, Fabrizio Prince of Arsoli and Triggiano
McDonough, William Joseph
McLarty, Mack
Mersch, Yves
Michael, Prince of Kent
Michael, King of Romania
Miliband, David
Miliband, Ed
Mittal, Lakshmi
Moreno, Glen
Moritz, Prince and Landgrave of Hesse-Kassel
Murdoch, Rupert
Napoléon, Charles
Nasser, Jacques
Niblett, Robin
Nichols, Vincent
Nicolás, Adolfo
Noyer, Christian
Ofer, Sammy
Ogilvy, Alexandra, Lady Ogilvy
Ogilvy, David, 13th Earl of Airlie
Ollila, Jorma
Oppenheimer, Nicky
Osborne, George
Oudea, Frederic
Parker, Sir John
Patten, Chris
Pébereau, Michel
Penny, Gareth
Peres, Shimon
Philip, Duke of Edinburgh
Pio, Dom Duarte, Duke of Braganza
Pöhl, Karl Otto
Powell, Colin
Prokhorov, Mikhail
Quaden, Guy
Rasmussen, Anders Fogh
Ratzinger, Joseph Alois (Pope Benedict XVI)
Reuben, David
Reuben, Simon
Rhodes, William R.
Rice, Susan
Richard, Duke of Gloucester
Rifkind, Sir Malcolm
Ritblat, Sir John
Roach, Stephen S.
Robinson, Mary
Rockefeller, David Jr.
Rockefeller, David Sr.
Rockefeller, Nicholas
Rodríguez, Javier Echevarría
Rogoff, Kenneth
Roth, Jean-Pierre
Rothschild, Jacob
Rubenstein, David
Rubin, Robert
Ruspoli, Francesco, 10th Prince of Cerveteri
Safra, Joseph
Safra, Moises
Sands, Peter
Sarkozy, Nicolas
Sassoon, Isaac
Sassoon, James
Sawers, Sir Robert John
Scardino, Marjorie
Schwab, Klaus
Schwarzenberg, Karel
Schwarzman, Stephen A.
Shapiro, Sidney
Sheinwald, Nigel
Sigismund, Grand Duke of Tuscany, Archduke of Austria
Simeon of Saxe-Coburg and Gotha
Snowe, Olympia
Sofía, Queen of Spain
Soros, George
Specter, Arlen
Stern, Ernest
Stevenson, Dennis
Steyer, Tom
Stiglitz, Joseph
Strauss-Kahn, Dominique
Straw, Jack
Sutherland, Peter
Tanner, Mary
Tedeschi, Ettore Gotti
Thompson, Mark
Thomson, Dr. James
Tietmeyer, Hans
Trichet, Jean-Claude
Tucker, Paul
Van Rompuy, Herman
Vélez, Álvaro Uribe
Verplaetse, Alfons
Villiger, Kaspar
Vladimirovna, Maria, Grand Duchess of Russia
Volcker, Paul
von Habsburg, Otto
Waddaulah, Hassanal Bolkiah Mu’izzaddin, Sultan of Brunei
Walker, Sir David
Wallenberg, Jacob
Walsh, John
Warburg, Max
Weber, Axel Alfred
Weill, Michael David
Wellink, Nout
Whitman, Marina von Neumann
Willem-Alexander, Prince of Orange
William Prince of Wales
Williams, Dr Rowan
Williams, Shirley
Wilson, David
Wolfensohn, James
Wolin, Neal S.
Woolf, Harry
Woolsey, R. James Jr.
Worcester, Sir Robert
Wu, Sarah
Zoellick, Robert

Am evidențiat unele nume deoarece sunt în derulare multe activități interesante!

Ionuț Păun

Surse: MONEY.ro, Humans are free,

Categorii: Actualitate, Comentarii, inedit, istorie, Politica | Etichete: , , , , , , , | 1 comentariu

Navigare în articol

Un gând despre „Înrobitea Omenirii … si prin criza economica. Autor „Committee of 300″…?

  1. Pingback: Mayer Amschel Rothschild: “Dați-mi controlul banilor unei națiuni și nu-mi mai pasă cine ii face legile” | ionpaun

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: