Deocamdată un nou conflict politic…


Insula Cipru a cunoscut numeroase stăpâniri în decursul istoriei: asirianăegipteanăpersanăromanăbizantină. În secolul al XII-lea a fost ocupată de cruciați până în 1489, când a trecut sub stăpânirea Veneției. În 1571 a fost ocupată de Imperiul Otoman, iar în 1878 de Imperiul Britanic. La 16 august 1960 Ciprul a obținut independența de stat, constituindu-se ca republică federală binațională (greacă și turcă), în cadrul Commonwealth-ului Britanic.

În 1974 episcopul Makarios, pe atunci președinte al Ciprului, a avut intenția să unească Ciprul cu Grecia. Serviciile secrete turcești au aflat de intenția lui Makarios și, în noaptea dinaintea declarării anexării Ciprului la Grecia, trupele turcești au invadat partea de nord a Ciprului, locuită predominant de turci, instaurând Republica Turcă a Ciprului de Nord și alungând pe toți grecii. Cei din sud au reacționat în același fel și i-au alungat în nord pe toți turcii. Situația s-a perpetuat până în zilele noastre. Actul nechibzuit al lui Makarios a declanșat așa-numita „criză cipriotă”. Republica Turcă a Ciprului de Nord e recunoscută de Turcia în prima săptamană de la înființare.

La 1 ianuarie 2008, adoptă moneda euro.
Pe 17 februarie 2008 au avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale, iar Dimitris Christofias a fost ales președinte din al doilea tur (24 februarie).

  • Resurse: grâucartofivin, măsline, citrice, tutunbumbaclemn, ovine, caprine, asini, porcinelână, produse lactate, piei, pește, cupru (25200t/1962), pirite de fier, cromsulfazbestciment, textile (mătase).
  • Export: citrice, vin, minereuri de cupru, fier și crom, bumbac, lână, brânzeturi.
  • In urma studiilor, cercetătorii au descoperit rezerve imense de gaze și  hidrocarburi în zona de coastă.

Situat timp de secole la intersecţia drumurilor care legau Europa, Asia şi Africa, Ciprul păstrează încă amprenta civilizaţiilor care s-au succedat pe teritoriul său: teatre şi vile romane, biserici şi mănăstiri bizantine, castele ale cruciaţilor şi ruine preistorice. De la ocuparea nordului insulei de către Turcia, în 1974, comunitatea cipriotă turcă a fost separată de cea greacă de aşa-numita „linie verde”.

Israelul încearcă să formeze o alianţă cu Grecia, România, Bulgaria şi Cipru pentru a contracara Turcia, scrie luni La Tribune, care notează că descoperirea de gaze în apele teritoriale cipriote a condus la amplificarea tensiunii în regiune, potrivit Agerpres. În plus, presa turcă relatează despre deplasarea de trupe israeline în Cipru.

Turcia nu vede cu ochi buni luna de miere între Cipru şi Israel, care s-a apropiat de Nicosia pentru a-i exploata şi proteja resursele sale de gaze. Israelul şi Cipru au intrat într-o căsătorie de convenienţă având ca zestre comună o nesperată rezervă de gaze, scrie La Tribune.

Cele două state, aflate la o distanţă de câteva sute de kilometri, au descoperit în Mediterana orientală enorme rezerve de gaze, a căror valoare se cifrează la zeci de miliarde de dolari. Niciunul din cele două state nu are mijloacele să exploateze aceste bogăţii fără ajutorul multinaţionalelor sau fără a coopera, inclusiv în domeniul apărării pentru a contracara în special Turcia, care ocupă partea de nord a insulei Cipru.

Pe teren, există o lună de miere între statul evreu şi Cipru. Delek, unul din cele mai importante grupuri energetice israeliene, şi-a anunţat candidatura la licitaţia lansată la mijlocul lunii mai pentru noi licenţe de explorare în apele cipriote. Această companie intenţionează să colaboreze cu Total, de asemenea în cărţi pentru viitoarele proiecte de construire a unei uzine de lichefiere de gaz în Cipru.

Acest interes se traduce, de asemenea, prin trimiterea unei importante delegaţii de oameni de afaceri isralieni la un seminar internaţional organizat în week-end-ul trecut la Nicosia despre piaţa de gaze.

Anterior, cele două ţări au pregătit terenul semnând la sfârşitul lui 2010 un acord privind delimitare zonei lor de exploatare economică exclusivă.

Cu încărcătură în special simbolică, cel mai lung cablu electric din lume leagă din aprilie Israel, Cipru şi Grecia de reţeaua europeană pentru a face faţă unor eventuale lipsuri în cele trei ţări.

Pe frontul politic, Benjamin Netanyahu a efectuat la începutul anului prima vizită a unui şef de guvern israelian în Cipru, ţară considerată mult timp de responsabilii isralieni ca fiind ‘pro-arabă’. Această apropiere nu este totuşi pe gustul Turciei. Ankara, care afirmă că are un cuvânt de spus în repartizarea bogăţiilor naturale, a amplificat tensiunea evocând o posibilă intervenţie a marinei sale de război. Această escaladare verbală a luat un aspect mai virulent în contextul în care relaţiile între Israel şi Turcia, mult timp aliaţi, traversează o criză acută de doi ani.

Rezultatul: responsabilii israelieni încearcă să formeze o alianţă cu Grecia, România, Bulgaria şi Cipru pentru a contracara Turcia. Această strategie suscită o nervozitate tot mai mare la Ankara. Presa turcă a relatat recent despre o posibilă desfăşurare a mai multor mii de militari israelieni în Cipru. Statul evreu şi Cipru au negat categoric. „Avem interese de apărat, însă nu există niciun pact militar între cele două țări”, a dat asigurări un colaborator apropiat al lui Benjamin Netanyahu, potrivit La Tribune.

Singura certitudine este că măsurile de securitate din jurul platformelor off-shore israeliene au fost consolidate. Marina şi-a înmulţit patrulele pe mare, foloseşte avioane şi în special drone pentru a desfăşura misiuni de supraveghere.

Militarii nu vor să rămână acolo şi cer 200 de milioane de euro suplimentari pentru a achiziţiona noi nave de război bine echipate. Va fi dificil ca această desfăşurare de forţe să rămână inactivă dacă din întâmplare câmpurile de gaze şi petroliere cipriote vecine ar fi ameninţate sau atacate, mai notează publicaţia amintită.

Butoiul cu pulbere din zona Europei se alimenteaza cu o noua amenintare dupa ce a ingobat criza din Grecia si potentialul negativ al Portugaliei, Spaniei si Italiei.

Ionuț Păun

Categorii: Actualitate, Comentarii, inedit, istorie, Politica | Lasă un comentariu

Navigare în articol

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: